<<< C.T.D_T_WUTC: © WORLDUNIVERSITYCENTER.NET
Adalbert Béla Fodor
Adalbert B. Fodor s-a nãscut si a crescut într-un sat mic ardelenesc; Andreeni, din judetul Harghita, Romãnia. El a fost încå din anii copilãriei interesat într-un mod special de scopul, rolul si tainele vietii, a omului, a lumii, a culturii si a naturii înconjurãtoare, precum si de posibilitãtiile de cunoastere, de dezvoltare si de perfectionare umanã. Aceastã strãduintã s-a manifestat si s-a intensificat printr-o ascensiune treptatã în tot cursul vietii lui, atît în perioada scolarizãrii, cît si în procesul de cercetare, de studii si de activitåti cultural-educationale si stiintifice ce a desfãsurat timp de aproape patru decenii, în Romãnia si în Suedia - pînã în prezent.
Interesul sãu pentru folclor, pentru viata si cultura omului si mai ales fatã de folclorul muzical si coreografic s-a concretizat prin lucrarea s-a de diplomã (pe lîngä Conservatorul de Muzicä "Ciprian Porumbescu", Bucuresti) cu titlul: Muzica instrumentalä de dans din satul Goagiu, un studiu de etnomuzicologie bazat în întregime pe culegerile, cunostintele si experientele sale proprii de muzicä si de dans popular din satul comunei sale de nastere, Andreeeni, acea culturå muzicalä si coreograficä în care el de fapt s-a näscut, a crescut, s-a cultivat si care l-a cultivat si a alcãtuit o parte integrantã a vietii si al procesului lui de culturalizare pe mai departe. Pe lîngã sistematizarea, notatia muzicalã exigentã, tipizarea si analiza de formã-si structurã precum si stilisticã a muzicii dansurilor populare din localitatea Goagiu, Adalbert B. Fodor descrie si interpretezã si dansurile locale împreunã cu caracteristicile lor tipice de bazã, dar noteazã si un proces de dans - din verbuncul local, studiat, filmat, si dansat ulterior si de el însusi - în notatia internationalã de dans Laban-Knust. Aceasta constituie printre altele un rezultat al faptului cã Adalbert B. Fodor, la sfîrsitul anilor '70, si-a însusit deja si Kinetografia Laban precum si cã el, paralel si împreunã cu cercetarea si activitatea etnomuzicologicã, pune acelasi accent si pe etnocoreologie. Aceasta constituie parte integrantã într-un proces de studii interdisciplinare si de cercetare aprofundatã, precum si într-o activitate cultural-, educationalã-, stiintificã intensivã în dezvoltare si ascensiune din perioada anilor '70-80 în Transilvania, (în parte în Ungaria sub îndrumarea etnocoreologului de renume european György Martin), proces pe care Adalbert Fodor l-a continuat în cursul anilor '90 în Suedia, ca doctorand cercetãtor al Intitutului de Stiinta Culturii si Muzicologie de la Universitatea din Lund, si, în paralel, al 'Academiei Internationale pentru Culturã Umanã Integralã', Stockholm.
În continuare, printre activitätiile si realizãrile cele mai semnificative ale lui Adalbert B. Fodor putem aminti înfiintarea si conducerea la Odorheiu-Secuiesc a Casei Dansului Popular (CDP) si a ansamblului "Venyige" (1977-1987), a centrului folcloristic muzical-coreografic "Studioul de Muzicã si Dans Popular Autentic" (1983-1987), a altor formatii vocal,-instrumentale,-coreografice din aceeasi localitate, precum si CDP si formatia instrumentalã traditionalå "Napkorong" din Arad (1987-1989).
Adalbert B. Fodor a fost unul dintre cei care au initiat si au dezvoltat Miscarea Dansului Popular din Transilvania, a Întîlnirilor si "Izvorul Limpede" între informatorii populari din diferite zone folclorice ale judetului Harghita, precum si a întîlnirilor - pe plan national si international - Táncház/Danshous (CDP) de la Odorheiu-Secuiesc. În afarã de acestea, el a luat parte activ la organizarea mai multor festivaluri folclorice, ca de exemplu Festivalul National Multietnic, asa numit Festivalul Prieteniei Szejke i Odorheiu Secuies; a participat personal sau împreunã cu formatiile artistice conduse de el la diferite concursuri, emisiuni TV, înregistråri de folclor muzical si coreografic, cu rezultate recunoscute. De asemenea Adalbert B. Fodor a participat la diferite conferinte folclorice locale si nationale cu diferite teme etnomuzicologice si etno-coreologice aplicate. El a prezentat de exemplu o emisiune TV în douã pãrti realizatã în colaborare cu sectia maghiarã a TVR, cu tema: "Tipuri de dansuri fecioresti din Ardeal", o emisiune ethnocoreologicã aplicatã, în care prezentarea teoreticã a tipurilor (într-o complexitate etnologicã) de dansuri fecioresti a ilustrat-o si practic împreunã cu membrii ansamblului vocal-instrumental-coreografic "Venyige". Mai tîrziu pe aceasi temã, folosind totodatã si kinetografia Laban, Adalbert B. Fodor a publicat douã studii - la rîndul lor unice în etno-coreologia romãneascã de la mijlocul anilor '80: Erdélyi legényestánc tipusok/ "Tipuri de dansuri fecioresti din Transilvania", (1985) si A középerdélyi legényes "pont"- szerkezetének változatai/ "Variante structurale în ponturi fecioresti din Transilvania" (1986). Ca o continuare a acestor studii scrie Adalbert B. Fodor mai tãrziu si în limba suedezã douã studii: Centraltranssylvanska mansdanstyper/ "Tipuride de dansuri bãrbätesti din Transilvania Centralã" (1992) si Kreativiteten i legényes danserna/ "Creativitetea în dansurile fecioresti din Transilvania" (1993). (Mai mult >>)
În paralel cu cele sus amintite - rezultatul studiilor si cercetãriilor etnoculturale, folclorice, etnomuzicologice- si coreologice ale lui Adalbert B. Fodor îl constituie o însemnatã culegere de folklor autentic (muzicä si dans), material cules în diferite zone folclorice din Transilvania, mai ales în judetul Harghita, la care se adaugã si culegerile din anii '90 efectuate în urma colaborãriilor culturale suedezo-transilvãnene. Tot aici putem sã amintim si bagajul de cunostinte, experientele acumulate în urma activitãtilor desfäsurate, pe care el s-a strãduit sã le transmitã mai departe pe diferite cãi, cu diferite metode, pentru a ajuta prin aceasta procesul de recreare si reintegrare a traditiilor culturale - în primul rînd a celor muzicale si coreografice autentice - în viata de fiecare zi a maselor de oameni fãrä deosebire de vîrstä, etnicitate etc., dar îndeosebi a sutelor de tineri orãseni...
Dar interesul special timpuriu si constant cãtre cunosterea holisticã a omului, a culturi, a vietii, a lumii, precum si strãduintele lui Adalbert B. Fodor de a sti si a realiza chiar si "imposibilul" l-au fãcut sã studieze paralel cu cele de mai sus si alte domenii de stiinte interdisciplinare cum sînt filozofia, religiile lumii, stiinta vietii, stiintele spirituale, stiinta culturii universale si sã aplice si sã experimenteze diferite metode de dezvoltare a constiintei holistice universale. Pe lîngã faptul cä el încä din primii ani în Suedia a completat cunostintele sale de bazã acumulate în Europa Centralã cu cele occidentale, a mai studiat, ca doctorand la Universitatea din Lund, muzica marilor culturi ale lumii, psihologia dezvoltãrii, terapia muzicalã, hermeneuticã, epistemologie, iar în paralel cu aceasta Adalbert B. Fodor si-a continuat si si-a intensificat studiile si cercetãriile sale în stiinta înaltã a vietii, în epistemologia universalã, cosmologie, antropologie, stiinta dezvoltãrii holisice etc., precum si în stiinta unificatoare a acestora în quant-humanism, în cadrul 'L'Académie Internationale Libre de Culture Humaine Intégrale').
Adalbert B. Fodor cerceteazã, experimenteazã si lucreazå la crearea unui model teoretic bazat pe gîndirea holisticã multidimensionalã, pe constiinta multiuniversalã, precum si pe o stiintã nouã interdisciplinarä numitã "total*etno*colturologia" aplicatã, sau "quant-culturologie" cu o metodã asa-numitã "quant-creativã" de cercetare.
Ca realizãri de sintezã, de unificare a cunostintelor si a resultatelor activitãtilor culturale, stiintifice, si educationale ale lui Adalbert B. Fodor le constituie crearea si materializarea (prin cartea sa: "...Calea armonizãrii si a perfectionãrii universale..." precum si a alte studii în limba suedezâ (mai mult aici >>) a asa-numitor 'leading sciences' ale C.T.D_T_WUTC: I.T'E.K-, TEKIA & W.U.T.E.C.S.., si paralel cu aceasta înfiintarea si dezvoltarea treptatã - de la Institutul International pentru Total - Etno - Culturã Aplicatã, ("I.T'E.K") si Academia Internationalã de Total[Etno]Culturologie Aplicatã, ('TEKIA') - al 'The World University of Total * Ethno * Cultural * Sciences, W.U.T.E.C.S'. ca institutii de bazã al C.T.D_T_WUTC (mai mult aici>> 1; 2; 3; 4; 5; ),
Lucrarea lui Adalbert B. Fodor (de peste 400 de pagini) cu titlul: "Calea armonizãrii si a perfectionãrii universale. Calea casei dansului popular", care este o lucrare stiintificã multidisciplinarã scrisã într-o conceptie actualã nouã, dupä metode noi de interpretare epistemologice si quant-culturologice universale aplicate, bazate pe cercetãrile interdisdiplinare proprii ale autorului, care au drept rezultat crearea modelului teoretic, a metodei de bazã, precum si a ramurei de stiinte noi încorporate în aceasta contine - pe lîngã bazele de 'the leading sciences-wisdoms of the university...' - si bazele filozofice si culturologice al Universitãtii si a institutiilor academice ale acesteia, dar care este totodatã - si nu în ultimul rînd - si o dovadã de manifestare concretå a nivelului de gãndire si de constiintå holisticå universalã al autorului. Citat: 'În crearea si sustinerea coloanei culturale-, ecologice- si de viatã care sprijinã si asigurã procesul de armonizare planetarã în miscarea spiralei evolutionare universale, un rol important premergãtor a jucat si va juca întotdeauna alegerea si selectionarea culturii si a cãiilor de culturalizare. În acest proces de evolutie culturalã - multumitã gradului de inteligentã si de constiintã - este rãspunzåtor Omul, cel care stã în fruntea procesului de culturalizare planetarã si care în mod constient îl poate influenta. Pe de altã parte dezvoltarea si înaintarea umanã depind totodatã de acel continut de viatã-, de culturã si de ecologie - dar mai ales de nivelul de constiintã al omului - care se formeazã în procesul de creatie si de consum al valorilor, al produselor cultural-artistice... Mai ales astãzi, în acest proces de dezvoltare - în paralel cu stiinta, educatia si technica - un rol mare îl joacã acel Om, care trãieste, se manifestã si se culturalizeazã în lumea sa muzicalã si coreograficã'... (caracterizãri despre lucrare >>>)
Lui Adalbert Béla Fodor i s-a acordat (1999) titlul de doctor (Ph.D. in Cultural Sciences) cu specializare în "Total*Etno*Culturology" si un titlu de doctor Honoris Causa (h.c.Ph.D.) în "Quant-Culturology" de cãtre institutia quanthumanisticã 'The International Independent Academy of Total Human Culture', Stockholm - în colaborare cu alte institutii academice internationale.
Adalbert Béla Fodor a avut si diferite functii de conducere si în cadrul "Lunds Cooperative Organization for Multi-Etno-Cultural Integration", (2004-2011) si în Consiliul pentru Integratie în Municipiul Lund, Suedia (2004-2011), Centrul de Dezvoltare si de Realizare a Integratiei în Lund (2012-2014) >>>
Adalbert Béla Fodor este Presedintele si Rectorul pentru C.T.D_T_WUTC - World Universal Center / "Kingdom" Of Total Development, C.T.D &The Tellusian World University Center Of Total Culture, T_WUTC